De pe data de 31.10.2011 si pana la data de 31.12.2011 toti clientii nostri beneficiaza de promotia 0 taxe notariale. Promo ...
Citeste mai mult![]() |
EUR | 4.4421 |
![]() |
USD | 3.4981 |
![]() |
CHF | 3.6997 |
![]() |
GBP | 5.5343 |
![]() |
XAU | 178.6757 |
![]() |
1.355% | 1 luna |
| 1.557% | 3 luni | |
| 1.757% | 6 luni | |
![]() |
6.20% | 1 luna |
| 6.23% | 3 luni | |
| 6.77% | 6 luni | |
Garanti, o banca de talie medie pe plan local controlata de unul dintre cele mai puternice grupuri financiare din Turcia, a crescut cu pana la trei puncte procentuale marjele de do ...
Marele semn de intrebare al anului 2012 pentru piata bancara este daca va exista cerere de credite, dincolo de discutiile privind contrangerile pe care le-ar avea de depasit bancil ...
Bancile care au încercat sa mascheze dobanzile înalte la credite legandu-le de indici netransparenti sunt obligate acum de ordonan?a Guvernului sa micsoreze drastic nivelul costului creditului.
Romanii ar putea sa ob?in? dobânzi nesperat de mici in condi?iile actuale de piata pentru creditele acordate în trecut, în urma aplicarii ordonantei de urgenta a Guvernului din iunie care stabileste noi conditii pentru imprumuturile acordate persoanelor fizice.
In joc sunt creditele cu dobanda variabila legata de indicatori netransparenti - a?a-numita "dobanda interna de referinta", pentru care dobanzile la un ipotecar în euro ar putea s? coboare de la 8%-10% la euro pe an spre 4% pe an, nivel comparabil cu cele de pe pietele din vestul Europei. În func?ie de interpretare, anumite prevederi ale ordonan?ei ar putea obliga bancile sa ofere clientilor marjele prev?zute în contractele de credit încheiate în trecut, dar acestea s-ar aplica acum la indicatorii independenti - Euribor sau Robor - în locul indicatorilor de referinta proprii, mentionati în actul ini?ial, ceea ce ar conduce la dobanzi mult mai mici si, consecutiv, venituri mult mai mici pentru bancheri. Mul?i clienti au sesizat deja oportunitatea si le-au cerut bancilor s? le ofere dobanzi mici, ajungand chiar în instanta. Reducerea ratelor la credite ar lasa oamenilor mai mul?i bani pentru alte achizi?ii, stimulând astfel consumul.
Foarte putine banci au ales în trecut sa ofere clien?ilor o structur? de dobanzi transparenta, legand costul creditului de un indicator independent, cum sunt Euribor sau Robor. In schimb, majoritatea jucatorilor au preferat sa indexeze costul creditului la o "dobanda interna de referinta", care reflect? teoretic costurile de finantare ale bancii. Aceasta formula le-a permis bancherilor s? modifice arbitrar dobanzile: în multe cazuri dobanzile au urcat în 2008, insa nu au mai coborat ulterior, de?i bancile centrale au for?at scaderea dobanzilor pe pietele interbancare, atat la euro, cat si la lei.
Dan Sucu, unul dintre cei mai cunoscuti oameni de afaceri locali, spune ca transparentizarea dobanzilor si eliminarea comisionului de rambursare anticipata sunt singurele cai de a stimula competitia în domeniul bancar. BNR ramane insa cu un "cartof fierbinte" în brate, pentru ca bancherii se plang ca vor contabiliza pierderi de sute de milioane de euro în urmatoarele luni, iar ac?ionarii nu mai sunt dispu?i sa le suporte, deoarece sunt pricinuite de o modificare legislativa, ?i nu de neperforman?a portofoliilor.
Practic, daca banca oferea clientului in contractul ini?ial o marja de 3 puncte procentuale peste o dobanda proprie de referin?? la euro de 8% pe an, conducând astfel la un cost total al creditului de 11% pe an, acum va trebui s? aplice la marja la indicatorul Euribor, care abia se apropie de 1% pe an. Aceasta conduce la un cost al creditului de 4% pe an. Spre comparatie, b?ncile pl?tesc dobânzi de 3%-4% pe an pentru depozitele luate de la clienti.
Bancile cad astfel în propria capcana, pentru ca au prezentat clien?ilor marje mici, atractive, dar aplicate unui indicator netransparent, cu o valoare ridicat?. Alte banci, precum BRD, au venit pe pia?? cu credite imobiliare cu dobanzi legate de Euribor (o marja fixa a Euribor la trei sau sase luni) inca de acum 5-6 ani. Atunci Euriborul era 4-5%, iar dobanzile finale erau mai mari decat ale altor banci de pe pia?a, dar modul lor de calcul era transparent. Bancile care au preferat s? nu lege nivelul dobanzii de un indice transparent au facut-o ca s? decida discretionar evolutia dobanzii dup? semnarea contractului. Astfel, scaderea Euribor de la 4-5% la 1% acum s-a sim?it în contractele de credit cu dobanzi legate de indici transparenti, dar în cazul celorlate credite, dominante în sistem, nu s-a simtit. Guvernul a încercat sa rezolve aceast? situatie prin Ordonan?a 50/2010. Bancherii ar vrea sa seteze marje mai mari peste Euribor, care s? le permit? s? mentina dobanda finala neschimbata. Aceasta ar putea lovi insa clientii in anii urmatori, deorece Euribor se afl? aproape de minime istorice si are toate sansele s? urce.
În timp ce Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului, cea care a initiat actul normativ, considera ca interpretarea corecta a textului nu duce la modificari ale costului creditului fata de nivelul actual, bancherii ?i inclusiv BNR se tem ca orice client care se va adresa justitiei cerand aplicarea marjei ini?iale la un indicator independent va avea ca?tig de cauza. ANPC le-a transmis bancherilor saptamana aceasta ca pot sa construiasca o noua formula de dobanda, in care pe lang? marja din contract, sa aplice la indicatorul independent un coeficient de ajustare, egal cu "diferenaa dintre valoarea dobanzilor de referint? (interna a bancii - n. red.) ?i valoarea indicelui de referinta, valabile la data intr?rii în vigoare a OUG 50/2010, respectiv 21 iunie".
"Sa citeasca cu atentie raspunsul pentru Asocia?ia Romana a Bancilor. Raspunsul este în concordan?a cu Ordonan?a Guvernului. Dac? se iau franturi de fraza se poate interpreta orice", spune Constantin Cerbulescu, pre?edintele ANPC.
Precizarile ANPC con?in insa termeni care nu apar în ordonanta, cum ar fi dobanda de referinta - calculata de banca pe baza propriilor costuri de finantare.
Multi clienti ai bancilor au început deja demersuri în justitie, reclamand comportamentul "abuziv" al bancilor ?i cerand scaderea costurilor, iar pe internet au aparut forumuri în care se dezbate aceasta problema ?i se fac schimburi de experienta.
Nicolae Cinteza, directorul Direc?iei Supraveghere din BNR, atentioneaza ca unele banci ar putea sa contabilizeze pierderi atât de mari incat solvabilitatea lor - principalul indicator de prudenta urmarit de BNR - va cobori sub pragul legal de 8%, situatie în care actionarii ar trebui sa vina cu bani de acasa, sub sanc?iunea de a pierde dreptul de vot. Acestia au invocat insa deja ca pierderile sunt pricinuite de modific?ri legislative, astfel ca nu sunt dispusi sa le acopere.
"Ordonanta nu poate avea in momentul de fata alta forma, este in vigoare, este publicata în Monitorul Oficial", spune Cerbulescu, de la ANPC.
Ordonan?a 50/2010 a fost adoptata pentru a transpune în legislatia locala o directiva europeana din 2008, privind creditul de consum. Directiva stipuleaza clar ca reglement?rile se aplica doar creditelor acordate dup? data transpunserii prevederilor sale în legislatia na?ionala. Guvernul a promovat îns? o legisla?ie extinsa, care se aplica tuturor tipurilor de credite aflate în derulare (inclusiv cele imobiliare) si indiferent de momentul acordarii imprumutului.
Steven van Groningen, vicepresedinte al Asociatiei Romane a Bancilor si presedinte al Raiffeisen Bank, sustine ca autoritatile au ales cel mai prost moment sa impuna legarea dobanzilor la credite de ROBOR ?i EURIBOR - adica tocmai cand acestea erau la niveluri minime, si este practic garantata o perspectiva de cre?tere, deja resimtita de unii clienti.
"Ideea directivei europene era sa se creeze transparen?a pe piata, iar transparenta poate conduce in timp la costuri mai mici pentru clienti. La noi, discutia a fost deformata, clientul fiind de fapt indus în eroare pentru ca asa cum se poate observa deja, se ajunge de fapt la dobanzi mai mari din cauza leg?rii directe a costurilor de ROBOR ?i EURIBOR. Autorit?tile au ales momentul cel mai prost pentru consumator si nici nu il lasa sa aleaga singur dac? ramane cu dobanda de referinta a bancii sau trece la dobanda pietei, asa ca aceasta resetare a dobanzilor nu va ajuta foarte mult."
Cat prive?te comisionul de rambursare anticipata, Van Groningen respinge ideea elimin?rii acestuia indiferent de valoarea creditului ?i pentru credite deja acordate, pledand pentru preluarea directivei UE ca atare.
"Când iei un credit de 200.000 de euro pentru casa cred ca este de presupus ca te gânde?ti foarte bine si te uiti atent la conditii, fiind practic a doua decizie ca important? în viata dup? casatorie. Banca a oferit o dobanda mai mica, dar s-a protejat cu un comision de rambursare anticipat? mai mare, totul a fost parte a unui calcul. Renuntarea la comision ar putea avea drept consecin?? o dobanda mai mare."
Clientii simt insa c? bancile incearca sa impuna dobanzi ridicate pentru a-?i acoperi cheltuielile mari.
"Bancile au realizat ca nu mai au cui sa vanda credite la dobânzile pe care le solicita acum ?i atunci ?in cu din?ii de clien?ii pe care îi au deja ?i pe care încearca sa-i tina captivi. In schimb, nu au f?cut mare lucru în ceea ce prive?te restructurarea ?i eficientizarea activit?tii lor", scrie un cititor pe site-ul ZF.
Van Groningen spune c? dac? Guvernul nu va modifica ordonanta de urgenta dupa cum s-a angajat si fata de FMI si UE, comunitatea bancara o va ataca în justitie, iar Autoritatea pentru Protec?ia Consumatorilor ar putea avea de platit despagubiri bancilor.
Sursa: ZF